Cel mai mare cutremur care a avut loc în România a avut magnitudinea de 7,9-8,2. Seismul a avut loc la ora 12:55, în data de 26 octombrie 1802, la o adâncime de 150 de kilometri, în zona seismică Vrancea.
Experții INFP spun că în orice moment se poate produce un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 în zona seismică Vrancea, la adâncimi între 60 și 180 kilometri
Seismul din 1802 a fost denumit „Cutremurul cel Mare”.
Produs în ziua Sfintei Parascheva, mișcarea tectonică a afectat o arie întinsă. Multe clădiri din București au fost avariate sau distruse, printre care Biserica Sf. Nicolae, Turnul Colței și Mănăstirea Cotroceni. Biserica Elefterie a rămas fără două turle.
Unda sa de șoc s-a simțit și în Moscova, Sankt Petersburg, Insula Creta și Marea Egee. Cutremurul a ținut 2 minute și 30 de secunde. În București, multe clădiri au căzut.
Turnul Colței s-a prăbușit parțial, cauzând moartea unui negustor ambulant. Este cel mai puternic cutremur consemnat vreodată în România
Replicile au fost așa de puternice, încât, în Kiev de exemplu, foarte multe case și biserici au suferit avarii mai mult sau mai puțin grave, iar clopotele au sunat.

În București, seismul s-a simțit la ora 12:55. Multe clădiri au fost avariate sau distruse si reconstruite abia în anul 1867. Au izbucnit multe incendii, probabil din cauza răsturnării sobelor. Pământul s-a despicat în unele locuri, apă verde cu miros de sulf țâșnind din pamant. Cea mai puternică replică a avut loc la ora 5, dar nu a făcut victime. În total, cutremurul a făcut doar 4 victime: negustorul ambulant ucis de Turnul Colței, o femeie de origine iudaică, copilul său și o altă victimă.
După seism, Domnul Constantin Ipsilanti a ordonat refacerea lui imediată, din temelii. Și pentru că primii care au încercat să profite de pe urma dezastrului au fost zidarii și lemnarii, Ipsilanti a dispus prețuri maximale pe care aceștia le puteau practica.
Bucureștiul a fost refăcut în câțiva ani. Unele clădiri au fost consolidate atât de bine încât au rezistat și altor cutremure puternice.
Câteva cartiere au devenit după refacere, chiar mai civilizate ca înainte. În anii următori au mai fost însemnate câteva cutremure, care i-au speriat pe bucureșteni. Printre ele se numără cel din 15 iunie 1803, când a fost afectată instalația de apă a bucureștenilor, astfel că foarte multe cișmele nu au mai putut fi folosite. Alte trei seisme mai importante au avut loc în anii 1804 și 1812 (cel mai puternic în 1812, cu o magnitudine de 6,5.